Realitatea de zi cu zi ..

Paradoxul vremurilor noastre este ca : avem cladiri mai mari, dar suflete mai mici, autostrazi mai largi, dar minti mai înguste. Cheltuim mai mult, dar avem mai putin, cumparam mai mult, dar ne bucuram prea putin. Avem case mai mari, dar familii mai mici, avem mai multe accesorii, dar mai putin timp, avem mai multe functii, dar mai putina minte, mai multe cunostinte, dar mai putini judecati, mai multi experti si totusi mai multe probleme , mai multa medicina, dar mai putina sanatate. Bem prea mult, fumam prea mult, cheltuim prea nesabuit, râdem prea putin. Conducem prea repede, ne enervam prea tare, ne culcam prea târziu, ne trezim prea obositi, citim prea putin, ne uitam prea mult la TV si ne rugam prea rar. Ne-am multiplicat averile, dar ne-am redus valorile. Vorbim prea mult, iubim prea rar si urâm prea des. Am învatat cum sa ne câstigam existenta, dar nu cum sa ne facem o viata FERICITA. Am adaugat ani vietii si nu viata anilor! Am ajuns pâna la luna si înapoi, dar avem probleme când trebuie sa traversam strada sa facem cunostinta cu un vecin. Am cucerit spatiul cosmic, dar nu si pe cel interior. Am facut lucruri mai mari, dar nu mai bune. Am curatat aerul, dar am poluat solul. Am cucerit atomul, dar nu si prejudecatiile noastre. Am învatat sa ne grabim, dar nu sa si asteptam. Am construit mai multe calculatoare sa detinem mai multe informatii , dar comunicam din ce în ce mai putin. Acestea sunt vremurile fast-foodurilor si indigestiei , vremurile oameniilor mari si ale caracterelor meschine, ale profiturilor rapide si relatiilor superficiale. Acestea sunt vremurile în care avem doua venituri, dar mai multe divorturi, case mai frumoase, dar camine destramate. Acestea sunt vremurile în care avem excursii rapide, scutece de unica folosinta, moralitate de doi bani, aventuri de o noapte, corpuri supraponderale si pastile care îti induc orice stare de bucurie si apoi liniste si moarte. Sunt niste vremuri cu prea multe vitrine, dar nimic în interior. Aminteste-ti sa-ti petreci timp cu persoanele iubite, pentru ca nu vor fi langa tine o eternitate. Aminteste-ti sa spui o vorba buna copilului care te venereaza, pentru ca acel copil va creste si va pleca de lânga tine. Aminteste-ti sa-l îmbratisezi cu dragoste pe cel de lânga tine pentru ca aceasta este singura comoara pe care o poti oferi cu inima si nu te costa NIMIC. Aminteste-ti sa spui “te iubesc” partenerului si persoanelor pe care le îndragesti, dar mai ales sa o spui din inima, deoarece nu sti cand o sa-ti doresti sa o faci si poate nu o sa mai ai ocazia NICIODATA. Un sarut si o îmbratisare vor alina durerea, atunci când sunt sincere. Aminteste-ti sa-i ti pe cei dragi de mâna si sa pretuiesti acel moment pentru ca într-o zi, acea persoana nu va mai fi lânga tine.

Fa-ti timp sa iubesti, fa-ti timp sa vorbesti, fa-ti timp sa împartasesti gândurile pretioase pe care le ai, altfel risti sa te trezesti intr-o anumita zi singur, doar cu banii pentru care ti-ai irosit viata si intr-un final sa-ti dai seama ca nu ai nici macar pe ce sa-i cheltui...